Currently Reading #7

Heei! Ați mai avut timp de citit cu toate pregătirile de Paște?

Eu mai am 91/379 de pagini din „Cântul Vrăjitoarelor” de Mireille Calmel, primul volum.

Am început cartea acum ceva timp (cred că de mai mult de o săptămână), dar abia în ultimele 2 zile am reușit să mă pun serios pe treabă și să citesc din ea. 

Acțiunea cărții se plasează undeva între anii 1400-1500, la sfârșitul domniei regelui Ludovic al XI-lea.

Cartea conține elemente fantasy ca zâne, elfi, vrăjitoare, farmece, blesteme, dar întâlnim și drame, crime, înșelătorii. Înainte de a citi cartea vedeam epoca medievală ca un tablou ce ilustra doar domnițe, cavalerii și poveștile lor de dragoste, dar după ce am avansat în lectura cărții mi s-au prezentat și părți mai puțin plăcute a acestei epoci, abuzuri ale minorilor, violență, cruzime. 

Mi-a trebuit ceva timp să înțeleg cartea și acțiunea deoarece sunt multe personaje, iar totul se petrece foarte repede. Nu poți să treci cu vederea paragrafe ale cărții pentru că toate sunt importante și te ajută să îți creezi imaginea de ansamblu. Povestea este spontană și nu seamănă deloc cu ceea ce am citit până acum, dar îmi place.

În final, pentru că mai este puțin de tot și o să sărbătorim Învierea, nu pot să vă urez decât Paște fericit! 

Sper că veți petrece aceste zile împreună cu persoanele dragi vouă și veți profita din plin de aceste momente liniștite. 

Vă îmbrățișez și vă aștept comentariile! 

#100happydays

Hei! :)

Am găsit această provocare pe un blog pe care îl urmăresc și nu pot decât să mă bucur că nu am ignorat-o.

Dacă nu ai auzit de #100happydays lasă-mă să îți spun că este un proiect simplu, dar care te poate ajuta mult. Tot ce trebuie să faci este să postezi timp de 100 de zile o poză cu un obiect/eveniment care te-a făcut fericit. Poate fi o carte, o cafea, o întâlnire, un cadou ... orice.

Poate că 100 de zile ți se pare foarte mult, dar după ce termini vei fi mândru de tine deoarece:

După ce vei termina acestă provocare vei aprecia mai mult lucrurile pe care le ai, te vei cunoaște mai bine și vei observa lucrurile care te fac cu adevărat fericit. 

Dacă te-am convins nu trebuie decât să te înscrii. Intră pe http://100happydays.com/#go și alege platforma pe care vrei să postezi: instagram, facebook, twitter, tumblr, email.

Cum nici una dintre variante nu-mi surâde aleg să postez pozele pe blog. E un loc mai personal și mi-ar plăcea să împărtășesc momentele mele de bucurie cu voi. 

Postările vor avea eticheta #100happydays și vor fi cam 2 pe lună, depinde de câte poze am. Aș vrea să fie niște postări echilibrate. 

Am început acum 2 zile provocarea, iar la sfârșitul lunii veți avea prima postare de acest gen! 

#AprilieFericit

Vă invit și pe voi să luați parte la acest proiect! 

Aștept opiniile voastre referitoare la acest proiect în comentarii. Dacă participați vă rog să-mi lăsați un link sau ceva ! * aș vrea să văd ce vă face pe voi fericiți * 

In my mailbox #7

Nu am mai scris de ceva timp în rubrica aceasta, dar cărțile s-au adunat! O perioadă lungă nu am mai cumpărat cărți și am preferat să merg la bibliotecă pentru noutăți, dar în Martie nu am putut rezista ofertelor de pe Libris și concursurilor organizate. 

Cărțile de mai sus le-am câștigat la un concurs organizat pe pagina celor

de la Epica, le mulțumesc mult pentru premiu! Am citit păreri bune despre cărți și abia aștept să le citesc.

Pe aceasta am primit-o de la Young Fiction Connection și nu pot decât să le mulțumesc! 

Cele 3 cărți sunt luate de la anticariat și nu au costat prea mult, maxim 5 lei/bucată. 

Merg rar la anticariat, dar atunci când merg stau zeci de minute și mă uit printre cărți, le așez și mă bucur de atmosfera primitoare de acolo.

Pachetul „Vampirii Sudului” l-am comandat de pe Libris cu 24 de lei! Doar 24 de lei pentru toate cele 10 volume + transport gratuit. Acum aștept să fie tradus ultimul volum, cred că o să-mi placă seria destul de mult și nu aș vrea să aștept prea mult pentru ultimul volum.

O altă afacere bună, „Academia Vampirilor” cu 27 de lei. Nici nu mi-a venit să cred când am văzut oferta, dar am profitat repede de ea și acum cărțile așteaptă să fie citite. Să mai spun că volumele sunt cartonate, iar primul e cel nou, în ediție de film? 

Pentru o perioadă o să îmi ajungă cărțile acestea, timp de citit să am. Voi ce ați mai cumpărat? Aveți ceva păreri despre cărțile de mai sus? 

O seară frumoasă și mult succes pe mâine vă doresc! 

P.S. : Nu uitați de concursul de aici ! 

Concurs ( carte + semne handmade )

Suntem 122 și nu pot decât să vă mulțumesc pentru asta! Creștem pe zi ce trece, nici nu știți ce minunat mă simt când văd că ni s-a mai alăturat cineva. Vă mulțumesc pentru comentarii, timp, răbdare și suport. Cu siguranță nu aș fi ajuns aici fără voi. Îmi place să facem schimb de păreri, să vă arăt micile mele proiecte și să vă citesc sugestiile, mă simt împlinită când sunt pe blog. 

În semn de mulțumire am ales să fac acest concurs ... pentru persoanele care m-au susținut de la început, dar și pentru a ura „Bun venit!” persoanelor noi de pe blog. 

Încă din Martie mă gândeam la concurs și mă țin de cuvânt. Menționez că Furelise, Ralu, Anca și Diana primesc o șansă în plus la acest concurs, îmi sunt alături mereu și nu pot decât să le mulțumesc! 

De asemenea, țin să mulțumesc și grupului de pe fărămiere, vă îmbrățișez pe toate și sunteți bine-venite! 

Premiu : „Poarta Coliviei” - Katie Hickman și 2 semne de carte vintage 

Cartea este nouă, în format normal de librărie, iar semnele de carte sunt cele pe care le-am prezentat aici. Am ales modelul care va plăcut cel mai mult. :)

Cerințe : Vă abonați prin GFC și lăsați un comentariu cu numele vostru. 

Concursul se încheie pe data de 2 mai, iar câștigătorul va fi ales cu ajutorul site-ului random.org

Spor la înscris! Vă aștept în număr cât mai mare! 

Un like paginii de facebook și un share ar ajuta. :) 

Currently Reading #6

Hei! Ce mai faceți? Cum v-ați petrecut săptămâna?

Eu am început să citesc Probabilitatea statistică de a te îndrăgosti la prima vedere de Jennifer E. Smith acum câteva zile și sunt plăcut surprinsă de carte. Îmi place modul în care autoarea scrie, iar acțiunea e ușor de urmărit. Vreau să văd cum va evolua acțiunea în carte, până acum ideea e una simplă. Nu mă aștept la ceva dinamic și cred că mă voi destinde citind cartea, de data asta nu trebuie să urmăresc criminali sau să elucidez crime, trebuie doar să văd cum Hadley și Oliver se îndrăgostesc unul de celălalt. Am primit cartea de la Antonia aka Furelise și nu pot decât să-i mulțumesc pentru asta! Mi-ai făcut o bucurie foarte mare, mulțumesc mult de tot!

În imaginea a doua este semnul de carte vintage făcut în postare de aici. Este practic și ușor de făcut, dar dacă nu te pricepi la astfel de proiecte ar trebui să rămâi pe aproape pentru că urmează un concurs care are ca și premiu o carte și doua semnele de carte. 

Vă doresc un weekend minunat! 

Ați citit cartea aceasta, ce părere va lăsat?

Ce ne spunem când nu ne vorbim - Chris Simion

Hei! Ce mai faceți?

Eu tocmai ce am terminat cartea „Ce ne spunem când nu ne vorbim” de Chris Simion și am rămas surprinsă. În carte găsim doar schimbul de mailuri dintre o femeie bolnavă de cancer și prietenul ei. Nu e multă acțiune, dar sunt multe sentimente și trăiri interioare, iar sfârșitul îți confirmă că ai terminat o carte frumoasă. Găsim la sfârșit o notă a autorului care ne spune că a avut nevoie să scrie această carte așa cum are nevoie de apă și pot să adaug că și eu am avut nevoie de carte așa cum toți avem nevoie de o mângâiere.

Mailurile pe care le scriu cei doi sunt intime și cuprind tot felul de păreri, certuri, discuții și sentimente pe care nu și le-au putut exprima față în față. Personajele sunt într-o continuă evoluție, modul în care scriu mesajele diferă de la o perioadă la alta, am întâlnit indiferență și nepăsare ca mai apoi să văd pasiune și afecțiune.

Am avut răbdare cu cartea și mă mir că am citit-o până la capăt. Îmi plac cărțile cu acțiune, care nu te lasă să clipești, care te surprind prin mister, dar cartea de față nu are nimic din toate astea și mi-a plăcut.Tind să cred că nu am înțeles-o în profunzimea ei, dar am înțeles atât cât am avut nevoie, o voi citi pe viitor cu drag și poate atunci o voi înțelege cu adevărat.

Recomand cartea celor care s-au lăsat impresionați de „Jurnalul unui adolescent timid” sau „De veghe în lanul de secară”. Titlurile nu pot fi comparate, diferă prin multe aspecte, dar eu le-aș pune pe același raft.

Nu a fost una dintre cele mai rapide lecturi, nu a avut acțiune, am putut să dorm liniștită și să nu mă gândesc la carte ore întregi, nu a fost cea mai bună carte pe care am citit-o, dar nu-mi pare rău că am făcut-o căci sfârșitul a meritat. Consider că „Ce ne spunem când nu ne vorbim” este o carte care poate fi interpretată în multe feluri, în funcție de cititor. 

Tu ai citit cartea? Cum ți s-a părut?

Să aveți o zi frumoasă! 

DIY | Semne de carte Vintage

Am așteptat cu nerăbdare luna Martie și acum că a ajuns aștept să mă surprindă. Eu vă doresc o primăvară minunată, plină de realizări și de momente frumoase! Țin să vă mulțumesc pentru că vizitați blogul și pentru că lăsați comentarii, luna aceasta vreau să organizez un concurs în care comentatorii activi au șanse în plus.
Mulțumiri speciale și îmbrățișări călduroase primesc Furelise, Ralu, Anca și Diana, comentatoare care primesc o șansă în plus la concursul lunii Martie, concurs pe care în plănuiesc de ceva timp.
Vă doresc o primăvară frumoasă și vă mulțumesc mult pentru suport!

Semnele de carte sunt foarte utile pentru cititori, iar dacă sunt și drăguțe lectura deja devine mult mai plăcută și relaxantă. Proiectul de astăzi e foarte simplu și poate fi oferit unui prieten în semn de mulțumire sau pentru a-i ura o primăvară frumoasă, e rapid și ieftin.

Ai nevoie de:
- niște modele printate
- carton simplu sau colorat
- lipici, foarfece
- satin

1. Printezi modelele și apoi le decupezi. Eu am descărcat o imagine și apoi am printat-o la un xerox, pe internet găsești foarte multe modele, o să pun câteva la sfârșit.

2. Le lipești pe carton, să fii atentă să nu lași bule de aer căci au un aspect inestetic.

3. Le decupezi și perforezi dacă e nevoie, le adaugi o bucățică de satin și gata! Rapid, ieftin și frumos! Cred că abia aștepți să le pui într-o carte. Eu am pus semnele într-o carte pentru a se presa.

Care semn îți place cel mai mult? O să am grijă să adaug semnul vostru preferat în concurs.
Pentru mai multe modele făcute de mine poți da click  aici sau aici.

Modele de mai jos nu îmi aparțin:

Descarcă modelul de aici.

Descarcă modelul de aici.

Descarcă modelul de aici.

Descarcă modelul de aici.

Și modelul folosit de mine:

Aștept comentariile voastre! :) 

Wreck this Journal #4

Hei!

Nu am mai scris de mult timp în rubrica aceasta și m-am gândit că acum ar fi momentul potrivit. :)

Asta e perioada în care am nevoie să mă relaxez și nu găsesc timp, așa că o pauză de 5 minute pentru a desena, gândii și a crea e bine-venită.Dacă vrei mai multe informații despre „Jurnalul meu trăznit” poți merge pe postarea inițială, click aici sau poți vedea celelalte postări aici.

1. Fâșii de lacrimi. Sfâșie-le!
Am desenat fâșiile și apoi am încercat să le rup cât mai drept, nu am reușit. :))

2. Pe a doua pagină am găsit o provocare care avea legătură cu prima. 

Am lăsat cercul la vedere ca să nu uit de provocare. 

3. Cred că sunt cele mai drăguțe pagini de până acum! Am stat ceva timp să fac toate cerculețele, dar a meritat. Îmi place mult cum a ieșit.

4. Pagina asta e încă în curs de completare. Vreau să arate mai neglijent, să fie ceva mai spontan! 

5. Și nu pot să închei altfel postarea decât arătându-vă ce progres mare am făcut! 

Atât pentru postarea asta! :) Ne auzim săptămâna viitoare. 

Vă aștept părerile și sugestiile cu interes. 

DIY | Memory Jar 2014

Hei! Ca să începem anul în forță vă propun un nou proiect, un proiect menit să vă păstreze cele mai bune momente din 2014. Este vorba despre „Memory Jar”, un proiect simplu de realizat și practic.

Luăm un borcan, îl ornăm și punem în el hârtiuțe pe care am scris planuri și vise pentru anul respectiv, cele mai frumoase amintiri, întâlniri, discuții. Sună simplu, nu?

Avem nevoie de:

- un borcan/ recipient transparent

- Hârtie colorată, hârtie cu model imprimat

- ață cerată, charmuri

- foarfece, lipici, creion

 Eu am ales să lipesc pe capac o hârtie cu model imprimat și să adaug o etichetă asortată. Cea mai simplă și sigură metodă pentru a pune eticheta pe sticlă e să amesteci 2 părți de lipici lichid transparent cu o parte apă, substanța se aplică cu un penson pe spatele etichetei și după lipirea acesteia pe borcan se mai adaugă un stras pe fața acesteia.

Am adăugat și o ață cerată portocalie care să susțină cheița și eticheta pe care scrie „2014”.

Vă provoc și pe voi să faceți un astfel de borcănel și la sfârșitul anului 2014 să-l deschidem împreună! 

Chemarea îngerului - Guillaume Musso

Titlu: Chemarea îngerului

Autor: Guillaume Musso

Nr. pagini: 336

Editură: ALLFA

Într-un bufet aglomerat din New York, Madeline și Jonathan se ciocnesc unul de celălalt și, ocupați, își continuă fiecare drumul fără să discute prea mult.Ajunși fiecare la destinație observă că telefoanele lor s-au schimbat între ele și îi despart sute de kilometrii. Îngrijorați de afaceri, relații și timp, aceștia fac tot posibilul să-și recupereze telefoanele, dar curiozitatea îi împinge să se uite prin fișiere, rubrici, contacte și descoperă că nu sunt doi străini care s-au ciocnit accidental într-un aeroport aglomerat ... sunt doi străini cu un secret comun și o pasiune ascunsă.

Când am început să citesc cartea m-am așteptat la o comedie romantică, dar m-am înșelat. Cartea are atât de multă acțiune încât m-a captivat rapid și m-am trezit într-o lume misterioasă, o lume în care nimic nu era sigur. Poate că povestea celor doi nu pare credibilă, poate crezi că-i prea multă ficțiune, dar ce faci când citești nota autorului, cea în care mulțumește unei tinere pentru inspirație, unei tinere cu care și-a schimbat din greșeală telefonul într-un aeroport? Până la urmă totul a plecat de la un adevăr. 

Și te asigur că poveste se aude a fi frumoasă. Cazul Alice Dixon * face parte din secretul celor doi * 

mi-a plăcut mult, e o poveste inteligentă și a avut farmec. 

Din păcate, partea finală a cărții nu am înțeles-o prea bine, nu m-am simțit bine și multe detalii mi-au scăpat. Deci, dacă vrei să citești cartea trebuie să te pregătești bine, să ai timp pentru ea și să o minte ascuțită. 

Mie mi-a plăcut foarte mult și o recomand, nu te pot asigura că o să-ți placă, dar merită să încerci.

Currently Reading #5

Hei! Ce mai faceți? 

De la ultima postare din „Currently Reading” de aici, am mai citit Carrie și Colecționarul. 

Plănuiesc să scriu câte ceva despre cărți, nu foarte mult, câteva păreri cu eticheta „Weekly Recap”.

Acum citesc Am numărul tău de Sophie Kinsella. După ce am terminat Colecționarul de John Fowles am simțit nevoia de o carte din colecția CHIC, o carte care să mă destindă, înveselească.

Sunt la pagina 276 din 463 și deja am o părere bună despre ea.

Cam toate cărțile chick-lit ne prezintă o poveste reală, o poveste care poate fi desprinsă din viața cititorul, o poveste modernă, amuzantă și realistă, dar nu dramatică.

Așa este și cartea de față, personajul principal feminin este supus la mai multe momente de tensiune, momente peste care reușește să treacă într-o notă comică.

Sunt entuziasmată de carte.

Este o pauză bine meritată, toți avem nevoie de o astfel de carte din când în când.

Biblioteca mea #2

Am promis să fac un update pentru postarea de aici și să vă arăt cum mi-am aranjat cărțile în funcție de culorile curcubeului. Nu mi-a plăcut la început ideea, prea mult de muncă și poate că nici nu merită, 

dar am încercat și am fost surprinsă de ce a ieșit. :)
Arată foarte bine și e cea mai veselă parte din bibliotecă, încalcă regulile clasice care impun așezare cărților în ordine alfabetică sau după mărime.

E un mod creativ de a așeza cărțile în bibliotecă, de a atrage atenția și de a da un zâmbet bibliotecii.
Dacă vă decideți să vă aranjați și voi cărțile în acest mod să-mi trimiteți poze. ;)

DIY | Beaded Collar

Am observat de ceva timp gulerașele Peter Pan și a fost „dragoste la prima vedere”, sunt frumoase și pot da un aer elegant ținutei, sunt ușor de asortat și pot fi făcute din materiale de diverse culori sau din piele, pot avea chiar și ținte, mărgeluțe, perle.După câteva tentative de a face niște gulerașe din material am luat o pauză și m-am decis să fac unul din biluțe. Am căutat, fetru, mărgeluțe, lanț, încuietori și m-am pus pe treabă. Mi-a fost foarte greu să găsesc fetru negru, dar restul materialelor le-am găsit pe samargelim.ro, site pe care îl recomand cu căldură! Sunt prompți și mi-au dat și niște mărgeluțe cadou, dacă o să mai am nevoie de ceva la ei o să apelez. Tai fetrul în forma dorită, coși mărgeluțele, adaugi lanțul și asta-i tot. E puțin cam greu cu mărgeluțele, fură mult timp, dar merită.

Șiiii. Așa mi-a ieșit mie:

În poză lanțul pare argintiu, dar în realitate e patinat, o nuanță de bronz.

Am încercat să așez mărgeluțe cu cea mai mare grijă și pe alocuri nu mi-a ieșit așa cum voiam, sunt mărgeluțe mari și mici, nu s-au potrivit ca într-un puzzle, dar e binișor, mie îmi place.

 Dacă va fi să-l fac și pe al doilea voi acorda mult mai multă atenție așezării biluțelor și aș alege niște perle elegante. :)

Mai jos aveți sursa mea de inspirație! 

O să revin cu recenzia cărții „Chemarea îngerului”. Mă tot gândesc dacă să scriu sau nu o recenzie pentru „Jurnalul unui adolescent timid”, nu a fost ceea ce mă așteptam să fie! 

Am anunțat câștigătorul concursului aniversar aici.

O zi frumoasă!